Alarma

Fiindca sunt in continuare pusa in dificultatea de a aborda subiecte complexe (cum ar fi Vicky Cristina Barcelona, nu-l mai votati, promit c-o s-o fac), va distrez povestindu-va ce chestie ciudata mi se intampla.

Imi pun alarma sa sune pentru ca am nevoie sa ma trezesc la ora 7, luni dimineata. Luni pierd cursul pentru ca nu suna si apare dezactivata. Marti suna, suna chiar si a doua oara, cand o aman, totul in regula. Ma gandesc ca oi fi vrut sa o setez prima oara, dar am adormit si-am uitat. Marti seara, pun alarma. Miercuri ma trezesc pe la 8 si vad alarma dezactivata. Mama imi spune ca n-a sunat.

Stiti ce cred eu? Ca-mi dezactivez alarma in somn, ca o somnambula(=o lasa), pentru ca nu vreau sa ma trezesc. Altfel cum s-ar explica ca nu-mi amintesc nici ca mi-am dat sosetele si halatul jos si m-am trezit dezbracata azi, la ora 8? Ca sa nu mai spunem ca subconstientul meu mereu imi da vise impertinente cu ce vrea el sa faca. Imi si imaginez cum se aduna Supraeul si Sinele intr-o conferinta oficiala, in timp ce dorm, si decid impreuna ca trebuie oprita alarma aia. Si nu-mi amintesc nimic pentru ca eram asa de obosita ca m-am culcat la 10 seara si-am dormit 10 ore. :D Deci, imi voi pune alarma in seara asta.

Uneori

Cand invat foarte mult foarte repede, imi pun orchestra (winamp) sa-mi cante celtic harp & pan flute, o combinatie de sunete de 60 de minute si 4 secunde in care singurele zgomote ce vin din partea calculatorului meu sunt tunete, tropot de ploaie si eventuale armonii de harpa pe fundal. Alteori… ma plictisesc de camera mea si ma duc in sufragerie, unde deschid patul si pun televizorul pe cele mai plictisitoare emisiuni de pe Discovery (de-obicei alea cu masini isi indeplinesc datoria) si labartata cu foile in mana, citesc ore intregi. Iar cand sunt cu-adevarat stresata ca o sa uit ce tocmai am memorat, ma trezesc pe la ore imposibile gen 6 sau 7 cand ceasul meu e pus pentru ora 9. Azi de exemplu, ceasul meu biologic m-a anuntat ca ora mea de trezire e 8 si ceva, dupa ce m-am culcat la 2. Hm. Trebe sa recunosc ca motivul pentru care m-am trezit era pentru ca am visat ultimele luni din viata mea sentimentala in forma concentrata si cand am ajuns la partea cea mai frumoasa, dar care urma sa degenereze in scurt timp intr-o tarasenie neplacuta, eu stiind deja ce urma sa se intample, m-am opus sortii nefericite si m-am trezit singura. Iar cand ma trezesc din vis e parca m-as fi uitat la un film cu si despre mine, in care sunt actrita si spectatoare totodata. Ce sa zic, visele astea lungi si detaliate sunt o pacoste uneori.

De prin lume adunate

Pentru ca nu a avut timp nici macar sa fabric un gand, ci mai mult sa vanez informatii si sa le indexez in creieras, uite o colectie de chestiute de pe internet si nu numai care m-au facut sa rad, sa subscriu, sa tac si sa ascult 20 de minute sau poate chiar mai mult si in general sa-mi las creierul sa se odihneasca si sa se joace dupa voia si placerea lui.

Unul dintre ele e videoclipul de la Razvan de pe blog, despre circuitul economic spus in termeni fandositi dar in principal, despre vietile noastre si cine ni le conduce defapt. It sticks, postul lui Razvan.

Apoi m-am relaxat pe un advertising foarte simpatic, denumit de curcubitator (sau de altii?), Jocuri de indragostiti. Jocul actorilor mi s-a parut extrem de natural si consecintele, la fel. Defapt imi aminteste de o scena dintr-un film cu Arnold Schwarzenegger, in care el se plimba in masina cu un om ce incearca s-o agate pe sotia lui prin tot felul de tertipuri penibile, dar posibilul “amant” nu stie ca el e sotul. Dintr-una intr-alta, incep sa se destinda si Schwarzenegger il provoaca sa vorbeasca despre femei, iar amantul isi da drumul la gura si incepe sa-i povesteasca cat de buna e sotia asta (Jamie Lee Curtis care apropo, chiar are un corp de invidiat pentru varsta ei). La care lui Shwarzenegger ii sare tandara si ii scapa mana doar un pic peste “botul” amantului in cativa pumni atent ganditi, pana il umple de sange pe fata. Apoi ne da de inteles ca asta era imaginea mentala care o avea in timp ce smecherul cu pricina povestea ce buna e nevasta.

Richie, a lansat fara sa stie, o campanie sub acoperirea unui post despre wallpapers despre un concept despre sex cu care eu ma impac foarte bine perioada asta. Vedeti acolo detaliile.

Apoi e o inregistrare a unei emisiuni de-a lui Badea in care spre sfarsit, explica ce trebuie sa faci ca sa ai un abdomen plat, insa la cat am ras cred ca am echivalat cu exercitiile pentru abdomen. :) E mai vechi, ce-i drept, de acum cateva zile, dar merge daca nu l-ati vazut.

In rest, despre ce sa va vorbesc, ca de sesiunea mea nu cred ca sunteti interesati. Ce sa comentez? Ca Oprescu face o campanie care macar e pe fata, concentrata pe atacuri tipic romanesti? Ca Vaticanul a acceptat posibilitatea existentei vietii extraterestre? Asta e deja veche. Si-asa presa e asa plictisitoare perioada asta, m-am uitat azi la stirile de la 7 pe ProTv si ce-am retinut a fost un copil obez care ar trebui sa aiba 40 de kg si are 100, o fetita de 11 ani insarcinata din cauza violului unchiului ei de 19, o operatie la o valva a inimii care a rezultat prin moartea pacientului pentru ca doctorii au taiat prin aorta si au ajuns chiar la plamani si un accident de masina. Deci, de ce sa ma uit la stiri? Il ascult pe Badea si-mi triaza el informatia astfel incat sa nu visez urat noaptea.

A little later edit :P : Cu ocazia europenelor, am vazut ca se lipeste foarte bine intre reprize, reclama aia la Mastercard pe sistemul “nu totul se poate cumpara cu Mastercard”. ;)

Si poza asta ar putea fi punct de pornire pentru o reclama Mastercard:

Bulleted

• Intrand la Adi pe blog am dat peste ceva mai neconvetional: postul lui era un audio-video. L-am pornit si de la primele cuvinte, m-am simtit invaluita de o ceata usoara, dupa care creierul mi s-a relaxat si am oprit repede filmuletul inainte sa atipesc. Are o voce atat de “curgatoare” si blanda ca imi vine sa adorm instantaneu. Acuma o sa zica ca fac misto de el, dar chiar am fost inundata de melatonina (hormonul relaxarii) cand l-am ascultat. Nici continutul nu e rau… sfarsitul e ales cu impact. ;)
• Coborand sa duc ceva la marele cos din curte, simt ca ceva nu e in regula, ma uit spre capatul gradinii… si vad un caine lesinat in iarba. Fac cunostinta cu el, pare a fi o corcitura intre unul de vanatoare si unul *insert rasa aici* si e legat la mine in curte. Hmm. Mi s-a parut mie ciudat de azi-dimineata cand Melania (tipa care sta in gazda la nasul meu) a intrat tiptil in curtea noastra si apoi a disparut. Deci asa! Nasul ne-a pricopsit cu un caine. Dupa cateva ore… curatam fericita harnica faianta, cand iarasi am acel sentiment ca ceva nu e in regula. Lesinatul caine s-a trezit la viata si latra cred ca de vreo cateva minute bune, de-l auzeam din partea cealalta a casei. M-am dus sa-l linistesc, mi-a tras cateva bale pe mana, s-a linistit. Am uitat sa spun: eu nu sunt a dog person, sunt a cat person pentru ca pisica mea are capricii maxim o ora/zi, restul timpului dormind ca un porc in dulap. In rest nu trebuie plimbat, nu trebuie sa ma joc cu el decat cand am eu chef si energie si nu ma linge! Cica nasu’ l-a gasit pe strada si o sa puna anunturi ca sa fie gasit de stapani. Dar daca nu-l revendica nimeni? :-? Unde sunt iubitorii de animale->caini? Richie, Tomata! Eu am vrut un iepuras, nu un caine!
• Marea curatenie de primavara e aproape gata. Defapt, nu va fi niciodata gata pentru ca intotdeauna se gaseste ceva de facut intr-o casa asa mare, dar nu mai vreau sa aud mult timp de-acum inainte de sters faianta, cum am zis mai sus (nu stiu ce m-a apucat sa sterg faianta, poate faptul ca am dat cu carpa si am vazut cum bucatica alba s-a transformat semnificativ intr-un alb stralucitor, de parca ar fi mestecat Orbit), de spalat geamuri si alte exclusivitati din-astea. Ce bine ar fi sa stau la bloc, din punctul asta de vedere, as termina curatenia de sezon intr-o zi! :))
• Vazand la cineva un link catre Tom si Jerry, mi-am amintit de vremurile in care “leul care rage” insemna automat desene animate! Si le stiam pe de rost, oricat de plictisitoare ar parea pentru copiii din zilele noastre. Uff, ma simt asa batrana… :)

Scurt si la subiect

Uneori sunt foarte dezamagita de mine, incat imi vine sa intru in pamant de rusine cand privesc lucrurile in retrospectiva. Imi imaginez cum am inghetat in momentul cu pricina, fara sa-mi dau seama ca nu fac absolut nimic desi creierul mi se scurtcircuita de cate ganduri imi treceau. Imi vine sa ma mustrez singura, si foarte aspru. Off, overanalytical!

Cu ce ma (mai) ocup? Ce mai fac? Ma imbonavesc cu nervii, incet si sigur, si nu stiu nici macar de ce. Ma cert cu adminul grupului yahoo de serie de la facultate si-mi vin tot felul de cuvinte cu “i” ca s-o descriu. Parca nu mai am rabdare cu lumea, in general. Incep sa fiu agresiva – asa ca si Rebecca (Rebecca, nu te supara :P). Doamne fereste sa-mi pice cineva in fata cand mi-a sarit tandara ca e vai de el. Imi pare rau. Trasaturile cele mai accentuate ale Berbecilor ies la iveala acum. *blush* Acuma intelegeti de ce nu ma laud prea mult cu zodia, suntem cei mai agresivi. Noi si Scorpionii, de regula.

Intre timp (tind sa folosesc cam des expresia asta in ultimul timp de parca in timp ce-mi curg activitatile de zi cu zi se mai intampla ceva fara sa stiu eu :)) ma duc la ziua lui Bibi. Sa beau, sa nu beau… sa beau, sa nu beau?