Ca in toate filmele in care joaca Joseph Gordon Levitt, acesta e unul care-ti provoaca o neliniste ciudata, o dezordine, o tensiune primara. E usor sa intuiesti ceea ce se petrece in aceasta poveste, fara macar sa-ti fie trasat de catre niste imagini sau cuvinte clare si acest lucru te sperie. Mysterious Skin e un film despre doi tineri, dintre care unul care-si accepta si-si asuma copilaria ca fiind cea care l-a format ca un gay convins (Neil) si celalalt, care-si uita momentele cele mai importante din copilarie, pe care le cauta cu infrigurare mai tarziu(Brian). Povestea merge in trecutul si in viitorul a acestor doua personaje care nu au nimic in comun.
Trecutul lui Brian, oarecum stanjenitor si deranjant consta in faptul ca a avut a pierdut cateva ore din copilaria lui, pe care nu si le aminteste decat in crampeie care-l terorizeaza ori prin cosmaruri, ori printr-o hemoragie nazala ciudata urmata de lesin. Devine din ce in ce mai convins ca motivul disparitiei acelor 6 ore din viata lui este acelasi cu al unei fete dintr-un orasel din apropiere, fata care-l ajuta sa-si aminteasca ca mai era un baiat cu el in acele momente cruciale.
In acelasi timp, mergem in viitorul lui Neil care, format abrupt ca un gay, se bucura de placerile sexualitatii sale precoce, urmarind un vis din copilarie pe care nu mai reuseste sa-l implineasca. Declinul vietii sale si totodata, a fericirii il apasa din ce in ce mai mult pana cand realizeaza ca odata, demult, in copilaria sa, trebuia sa ia alt drum. Sfarsitul filmului parca incearca sa aduca consolare celor doua personaje si sa le ridice mai presus de conditia lor umana care, desi la suprafata pare satisfacatoare, e precara. Totusi, ramai cu un gust amar si cu impresia ca unele rani nu se vindeca niciodata.
Cum am mai spus si aici, Joseph Gordon Levitt joaca rolul la perfectie. El exprima genul androgin, iubit de ambele sexe, prin felul in care se imbraca, merge, vorbeste sau se uita. Iar Brady Corbet (Brian) este opusul lui, lipsit de orice instinct sexual, tocilar, naiv, timpuriu.
Filmul in sine, desi presarat cu scene de violenta sexuala si nu numai, are un soi de stralucire data de regia lui Gregg Araki care alterneaza, desi nu compenseaza cu acestea, ca si cum ar vrea sa simtim paradisul pierdut. Totusi, trebuie sa recit acordul parintilor de pe imdb in privinta filmului si sa va previn:
Alcohol/Drugs/Smoking: 8/10
Sex & Nudity: 10/10
Violence & Gore: 6/10
Profanity: 9/10
Frightening/Intense Scenes: 10/10
