Recapitulare bloggereala

Ieri cica am sarbatorit un an de intalnit cu oameni care au ajuns sa ne fie ori prieteni, ori iubiti, ori persoane dragi sub pretextul ca deh!… cica toti suntem bloggeri, uniti prin sange. :) Eu n-am vrut sa spun ce s-a intamplat ieri (mai ales ca la inceput, am stat sus cu niste fosti colegi pe care nu i-am mai vazut de mult si am vrut sa prind din urma), ci mi-am amintit cum a fost la inceput de tot cand eram putini, timizi si… toti noi. Ce sa zic, era ca si cum ai uni zeitatile grecesti laolalta, ne-am inteles din prima si cine s-a fastacit prea mult, a ramas deoparte. Nu am scris despre primele 2 intalniri, insa am gasit o insemnare din februarie care se incheia cam asa:

Intalnirea bloggerilor a fost cu siguranta altfel decat alta data, de parca ar vrea sa spuna si ea: There is never a dull moment with me, am stat pana la capat, am ras in ordine crescatoare, adica la inceput, grave apoi lento, un pic adagio poco febrile si la sfarsit vivo con fuoco. Doresc pe aceasta cale nu sa multumesc prietenilor si familiei ca m-au sustinut, ci sa imi rezerv de pe acum locul de la mijlocul mesei (spate cu barul) pentru datile viitoare. Nu mai accept asemenea comportament rebel de a fi pusa la colt (coltul mesei, normal).

Asta era pe vremea cand faceam intalnirea in Irish Pub 1, Dora incerca sa-si dea seama de unde-l cunoaste pe Richie, existau inca niste frecusuri nemarturisite, dar toata lumea era curioasa sa vada ce iasa din chestia asta.

In martie, se poate observa ca eram in acelasi registru fericit si optimist:

Miezul noptii edit: Daca vreti sa aflati mai multe despre intalnire, avem si blog. Si nu mai cereti voie timid sa puteti veni, faceti-va o intrare surpriza “eu sunt blogger, voi?” si pe bune ca nu vi se intampla nimic. Bine, s-ar putea sa fiti impuscati la paintball, dar neintentionat. ;) Sau aruncati in apa la strand ca orice blogger cumsecade.

Aprilie:
Am fost multi, eu m-am tot mutat dintr-un colt in altul a mesei ca sa fiu sigura ca nu ma casatoresc niciodata si am socializat cu…
[...]
Ca sa inchei vesel, n-am mai avut bani de taxi. Sper sa repet experienta.

Mai:
Stiu ca sunt singura care n-a scris despre intalnirea bloggerilor, rusine mie, insa ce a inceput ca o inofensiva “iesire la un citro” a continuat fantasmagoric, de zici ca era un roman de Kafka. :-|

Pana si domnul Ioan Usca ar fi fost oripilat de ce s-a intamplat acolo. ;)

Desi eram doar un grup mic de data asta, parca aceasta a fost intalnirea unde am cam sarit calul. Si cand zic am sarit calul, ma gandesc la baieti, normal. Am multe motive sa-i cert de data asta, m-au facut la un moment dat sa imi doresc din tot sufletul sa ies fugind din Irish Pub.
Am plecat iar cu amintiri amestecate de acolo foarte greu de strans intr-un manunchi de post, pentru ca am ajuns acasa a doua zi cam pe la ora la care plecasem spre intalnire cu o zi inainte.

Intre mai si august se pare ca n-am scris nimic, 1) pentru ca in iulie (parca) nu s-a mai tinut, iar 2) pentru ca n-am avut chef. :) Dar cand m-am intors in TM, in august, a fost ceva…

August:
Fellow bloggers, ladies and jellyspoons… [...]
Nota: acest program este un pamflet. Daca sunteti de parere ca bloggerii se intalnesc pentru spirale yoga si pentru a intra in comunicare cu cei ce nu mai sunt intre noi, poate ar fi bine sa nu veniti.

Septembrie:
Bloggerii s-au intalnit si a fost mare bairam. [...] Stiu ca mai sunt oameni care i-am lasat, asta fiindca nu mai stiu cum ii cheama *blush* insa am fost stalpul de sustinere pentru Ovi cand i-am prezentat, ca in Goodfellas, toti oamenii de la masa. :D

Tot atunci cand am convenit ca oricat as fi datoare la altii fiindca uit sa platesc consumatia, tot suntem chit, ca sufletul meu e la Ovi (sau la toti). :P

Noiembrie:
Ieri s-a intamplat intalnirea bloggerilor. Uite-ne ce larg-zambitori eram! Desi eu port o bluza lalaie cu o culoare inselatoare, nu a avut loc nicio catastrofa de imagine.

Stiu ca e oarecum repetitiv sa pun si ultima intalnire, dar cam astea au fost! Bineinteles ca blogul si nici macar blitzul n-a putut prinde tot ce s-a intamplat intre noi anul asta, insa ma bucur ca ii am alaturi de mine pe cei care nu-i mai vad ca pe niste “bloggeri”, ci ca pe niste prieteni foarte buni. :)

Si la anul sa ne fie si mai bine! La multi ani!