In locul prestabilit, la marea statuie, in locul unde se intalnesc drumurile noastre toate (Unirii) flacaul, tanarul in armura stralucitoare ma asteapta. Il localizez, mijesc ochii sa vad daca e el si imi pare rau ca nu mi-am luat niciun reper vizual cand l-am cunoscut. Ma apropii de el, nicio emotie. Obosita, aleg un loc care a devenit oarecare si neutru peste timp. Nicio persoana anume nu mi-a impregnat amintiri in Spirit.

Cu un mic boost de 3 Cuba Libre incerc sa formez o legatura cu seara in care ne-am cunoscut. Incerc sa-i explic de ce n-am sunat cu ingenua sinceritate, capabila sa-mi asum lipsa de interes si sa-mi cer scuze. Ma intreb cat timp a trecut de cand trebuia sa-l sun, 3 saptamani, 2 saptamani? Mi-e frica sa constientizez pentru ca exact atata timp a trecut de cand l-am rasfatat ultima oara pe cel care conteaza cu adevarat. De ce sunt intotdeauna asa blanzi si indulgenti cu mine? Cu cat le spun mai dezgolit adevarul cu atat le este mai greu parca sa-l accepte si ma asteapta… ’til the end of time. Ce serenic, ce sublim! Numai ca e exact ce i-am sfatuit sa nu faca.

Cu un sentiment de reala recunostinta fata de Cristi ca m-a suportat atat de rabdator cand mi-era ciuda pe toata teapa barbateasca a lumii, ma avant in discutii despre fizica, pasiunea mea in liceu si sudura. Incep sa simt o durere de gat, ceafa, spate, semn ca nu sunt in largul meu, nu e bine. Ma uit la Cristi, asa zambitor si nevinovat, si brusc imi dau seama: ce tip de treaba am in fata mea! Un tip simpatic, o companie placuta, e interesant, e extrem de bland si intelegator si vrea sa imi faca pe plac, pe care eu nu-l vreau! Dar nu simt nimic, nicio scanteie, nici macar libidoul acela dupa care spune Okcupid ca sunt asa cunoscuta? :)) Nada de nada. Libidoul meu doarme linistit in timp ce Cristi face mici aluzii si of! cat de usor pot sa fac si eu glumite pe marginea subiectului tabu sex dar daca nu cred in ele nu e asta inducere in eroare pentru saracul care nimereste cu mine la masa? :)) Doar pentru ca mie mi s-a nazarit intr-o seara sa-i cer numarul? Povesteste despre ce lucreaza si eu in tot timpul asta ma gandesc ca “rasfatatul” ar fi mai bun. Trece seara si nu simt absolut nimic. Nici caldura, nici interes prea mare, nici o tresarire interioara, nici fior pe sira spinarii nici tensiune sexuala, doar simt nevoi rudimentare imediate cum ar fi “vreau sa ma bag in pat acum”. Doua persoane m-ar putea scoate din starea asta: Mircea Badea si Eddie Izzard si avand in vedere ca nu ma intalnesc cu niciunul prea curand, sunt condamnata! Pana cand nu stiu nici eu…

Your response: